Gheata, Scanduri si Avalanse

intrarea pe muchia N a Vaiugii
e mare zapada...
suna a gol
avalansa..
pe retragere
culoarul de retragere
la gheata
reguparea
capcana 2
it's clear now
03/02/2009

La Balea Cascada zapada e marfa rara, nici pe sus nu pare sa fie nu stiu ce...
Suntem 5: Alpar, Cristi St, Benvenuto, Oana si eu...
Ajunsi la Balea Lac gasim in graba un loc pentru cort, ne luam cele necesare si pornim sa ne cataram, sa facem o muchie, ceva.

Aici pulverul e la el acasa, cu toate astea se vede ca a nins voscolit, zapada e adunata pe vilcele si pe fetele adapostite.
Sunt indoit, pe zapada asta tare as schia pe de alta parte m-as da si pe munte.
Impreuna cu Cristi si Benvenuto ne luam schiele in picioare si o dam spre caldarea Vaiuga.
Din pacate lui Alpar i se strica o legatura si ramane in rezerva...
...Sa se dea pe culoarele din muchia Balii si sa aiba grija de cort..., asa ca spre diferenta de fotbal la alpinism cine sta in rezerva are destul de munca...:)

Inca e ceata dar din cand in cand printre nori apare palid soarele.
Ajungem pe firul caldarii, abandonam skiurile si continuam pe jos. Cum muchia nordica a Vaiugii e mai aproape ne angajam pe ea.

Curind creasta se ascute si devine o custura ascutita pe care zapada sta intr-un echilibru precar.
Nu a nins foarte mult, dar a viscolit si vintul a construit tot felul de forme bizare care fac mersul destul de riscant, asa incit capul are destul de curatat...

Mai la calarit, mai la catarat, depasim 3 turnuri si ajungem intr-o portiune pe care creasta e ca o lama de cutit. Aici lama e o lespede care surplombeaza versantul vestic si suna tare a gol.

E straniu mai ales ca baza e acoperita cu zapada si nu pot sa-mi dau seama cit e de sigura, in fine...
In general mergem concomitent dar facem si vreo 3 regrupari acolo unde creasta e foarte expusa. Zapada e instabila asa incat mergem matematic pe creasta fara sa avem posibilitatea sa ocolim nimic.

Suntem aproape sa iesim pe virf, un ultim turn mai avem de trecut, un catarat frumos de 6-7m ma scoate dincolo de el, intr-o sa destul ingusta, strajuita de o cornisa.
Fac cu grija doi pasi incercand sa caut un loc potrivit pentru o regrupare la un colt de stinca dincolo de sa.

Aud o bufnitura seaca...
Cornisa se desprinde si o data cu ea...
continuarea aici

Comments

Add comment