Hai cu noi in tura - Cuntu 1 dec 2008

29/11/2008

- Mai alergam o tura? Sau mai bine mergem la o bere?-Hai mai bine la un ceai ca bere am tot baut !  - OK!
Si uite asa la un ceai impreuna cu Markus si Andrei, dupa un antrenament la scarile stadionului Dan Paltinisanu, s-a nascut ideea turei in Cuntu. Planul era sa facem o tura de trekking lejera, caci nu mai facusem de mult, si ca sa nu fim doar cei din Alternative ne-am propus sa chemam cat mai multa lume, mai ales dintre cei noi care vin la panou si cu care nu ne stim asa de bine. Apoi pentru ca o tura cu multa lume e mai faina cu trenul si in virtutea vremurilor de mai demult cand mergeam numa cu trenul am pus si detaliul asta pe lista.

Am lansat momeala si am fost placut surprinsi sa primim ecouri pozitive, dar culmea, cele mai multe chiar de la membrii clubului care nu mai iesisera de mult sau de la prieteni din "vechea garda". Deplasarea cu trenul a starnit ceva controverse dar pana la urma totul s-a redus la "mergem sau nu cu nasul", tot in virtutea turelor de demult. Ne-am luat bilet pana la urma caci pretul era derizoriu.  

Intalnirea a fost programata sambata dimineata in gara si la 8:15 eram toti imbarcati in personalul de Caransebes. Printre noi si Mario, care a venit din State pentru ziua prof. Eugen Seracin si auzind de tura a tinut neaparat sa vina si el si mai ales sa vina din Tm pana in Caransebes cu trenul. Asa ca intre o gramada de rucsaci, bete telescopice si gore-tex-uri , am avut si o geaca de piele si camasa ... pana la CSB unde s-a transformat in Marmot-a. Problema a fost "cine-i spune la nas ca avem toti bilete?" , am facut-o eu pana la urma si nasul vadit dezamagit ne-a zis ca studentii aveu gratis azi sa mearga la domiciliile lor sa voteze.

La CSB ne asteapta Markus care a asigurat logistica intregii ture si ne prezinta la cele 9 taxiuri care ne asteptau cuminti sa ne duca la telescaun. De la telescaun, dupa ce raspundem la intrebarile unui pusti care mergea la Muntele Mic si care voia sa stie unde mergem, apoi daca avem parazapezi si apoi daca suntem studenti la geografie, o pornim cu examenul trecut la deal spre Cuntu.

La Cuntu suntem asteptati si ne impartim prin camere. Mai sunt intarziati care vin spre seara cu masina si Gianina cu Alin vor ajunge chiar noaptea. Grosul lumii a venit insa cu trenul, cam 30 de persoane si urcarea de la telescaun la Cuntu am facut-o in 3 ore ceea ce e un timp bun pentru un grup asa de mare si evident neomogen.

O premiera pentru statia meteo a fost narghileaua pe care a carat-o Andrei si de care ne-am bucurat in fiecare seara. In total am fost aproximativ 40 de persoane si voia buna s-a intins pana tarziu. Chitara cu care a venit Maralin nu si-a gasit imblanzitor pe masura asa ca partea artistica a cam suferit dar a fost contrabalansata de povesti si alte cele. La noi in camera "arhiva" s-a auzit si fluierul din buzele lui Mishu, muzica de la Lars si de la mine, povesti de la Mario si Horica si binenteles audienta de la fete, Diana, Alina si Andreea, si totul a culminat cu un Boltz care a reusit o data sa treaca de 50...

Planul pentru duminica este o tura pe vf. Tzarcu cu retur in Cuntu peste Caleanu , Brusturele, Seroni . Dar planul de acasa nu se potriveste cu cel din Cuntu asa ca nu toti pornim la aceasi ora la deal. Camera noastra e mai lenesa, la fel ca si cea in care sta Andrei, Tufish, Diana, Ivan, Claudia si Paul. In plus cand noi ne pregatim sa o luam spre Tarcu, Mario o ia la vale caci trebe sa se intoarca in TM de unde are avion spre Atlanta. Pe la pranz ne pornim si noi in sus, acompaniati si de Luisa care a venit cu skiurile la ea, dar cele de partie asa ca e nevoita sa le duca in spate la deal. Vremea e buna dar bate vantul destul de tare si cand iesim in creasta spre Sadovanu vantul chiar se simte din plin. Fiind in compania unor fete dragute mie si lui Horica ne vine o idee nastrusnica, de reclama pentru gecile Marmot proaspat achizitionate de la magazinul X-Sport ... si o punem in practica (vezi pozele) sub sloganul "Singurul motiv sa dai o geaca Marmot jos de pe tine!" Apoi incet incet ne apropiem de Tzarcu si incep sa vina de sus si primii care se intorc deja. Multi au optat sa coboare inapoi pe drumul clasic si sa nu faca tura lunga. Pe Andreea o trimitem jos cu Carol caci o doar un picior  si noi continuam hotarati spre varf. Auzim ca sus la statia meteo s-a consumat un incident si cand ajungem sus suntem pusi in tema de cei de acolo. Totusi spiritele s-au calmat deja si concluzia e ca s-au intalnit doua scantei si a iesit un foc (de paie) intre cei de serviciu la statie si cei care au urcat primii.   

Zabovim ceva mai mult sus, mai povestim si cand sa plecam nu mai eram decat eu , Horica si Alina, si brusc intra pe usa si Alin. El plecase dupa grupul care a ales tura lunga, dar pt. ca era ceata si ei aveu avans destul de mare, de pe Caleanu a decis sa se intoarca inapoi si coboara cu noi. Binentels ca grupul care a pornit peste Caleanu va fi ultimul ce ajunge la Cuntu. Noi ne intoarcem pe intuneric jos la cabana si gasim in sala de mese inca 3 nou veniti : Xena, Miron si Bobo. Ne punem sa gatim ceva sa mancam si ne intrebam pe unde sunt ultimii. La un moment dat Bobo primeste telefon de la Muri care ne roaga sa iesim cu lanterne in intampinarea lor pentru ca nu localizeaza cabana. Apoi dupa scurt timp vorbesc din nou si Muri ne spune ca au fost luati de o avalansa. Se face o echipa de sustinere care pleaca in intampinarea celor rataciti si dupa jumate de ora se intalnesc. Ce se intamplase de fapt, a fost ca in drum spre cabana, noapte fiind, grupul a trecut peste o placa de vant si a declansat o avalansa care i-a tarat pe toti pana la liziera padurii unde s-au oprit in pomi. Desi de mici dimensiuni, pentru ca zapada in tot masivul nu depasea 30cm, avalansa le-a produs celor implicati contuzii destul de serioase prin coliziunea cu pomii. Totusi vin toti pe picioarele lor la cabana si desi un pic sifonati par sa fie in regula. Un astfel de eveniment e greu de prevazut, mai ales noaptea . Placile de vant sunt pacatoase in general si noaptea sunt greu de depistat, in plus stratul mic de zapada nu te ducea cu gandul la o avalansa care sa te ia la vale.

In gurpul celor implicati in "tavleala" erau atat incepatori cat si oameni experimentati. La cabana ii verificam pe toti si majoritatea sunt ok, doar Tzarcu e lovit la frunte si desi nu a ametit sau asa ceva, dupa jumate de ora i se face rau. O lovitura la cap nu e ceva de gluma si chiar daca se simte aparent bine decidem sa-l trimitem la CSB pentru investigatii mai amanuntite. Multumim pe acesta cale lui Romeo Dunca care a venit de la Muntele Mic cu snowmobilul si l-a dus pe Tzarcu pana la poiana Dacia de unde l-a preluat Coco Galescu si l-a dus la spital. S-a dovedit ca o coasta fisurata ii producea senzatiile de voma si capul e in regula, dar riscul de a nu investiga imediat situatia era destul de ridicat. 

Luni de dimineata am programat plecarea la 9 caci am ales ca drum de retur o coborare peste culmea Pleasa pana in Slatina Timis de unde sa luam din nou trenul. Pentru ca un grup mare egreu de organizat s-a pelcat in doua etape, o parte pe la 9:30 si codasii pe la 10. Urmele batute de cei din fata au facut ca si noi, codasii, sa ne alaturam grupului dupa vreo 2 ore de la plecarea din Cuntu. Din nou vremea a fost superba si am admirat peisaje de iarna si masivul Tzarcu indepartandu-se treptat treptat de noi. In Savoda Noua suntem intampinati de sateni la magazinul din sat si ni se ofera pomana dupa un satean care avea obiceiul sa urce la Cuntu si care a murit de curand. Astfel suntem imbiati cu tuica, vin, cozonaci, cafea si sucuri. Nu e putin lucru sa servesti un grup de 29 de turisti. Dumnezeu sa-l odiheasca in pace pe Avram, asta a fost singurul lucru pe care am putut sa-l spunem satenilor si cu multumiri pentru ospitalitate ne-am pornit spre gara din Sadova Veche la 4 km distanta. Un micorbuz ia cativa oameni si toate bagajele asa incat cei 4 km de drum se transforma intr-o plimabare placuta. La Sadova Veche mai e timp si de o bere si apoi imbarcarea in trenul spre casa. Doua ore si jumatate de povesti glume si shotii(cine oare avea nevoie de boovani acasa?) ne despart de casa si parca ne pare rau in gara ca ne despartim dupa o tura reusita sau cum au zis multi ... memorabila !

Mardale

PS: Bang...bang...

Comments

Add comment